O dorinta fara judecata imi strange tamplele, imbujorandu-mi obrajii, umezindu-mi ochii si... dintr-o data, am priceput ce taina se petrece in sufletul meu. Simt betia durerii ce ma napadeste, ce ma ineaca intocmai ca o mare dezlantuita, ma framanta, ma prabusesc, ma sugruma, nelasand nici un colt din sufletul meu care sa nu palpite de zbucium.
Un neînceput de poveste, o poveste simpla de dragoste isi risipeste mireasma... iar cand despartirea izbucnise cu nemaipomenita-i groaza, sufletul meu poleit si rasfatat se stranse ingrozit, fara sa priceapa, fara sa aiba la inceput forta de a gusta durerea... dar incep sa o invat, fila cu fila, ca pe o carte inspaimantatoare.
Brusc, un vartej imi cuprinde mintea si sufletul meu chinuit, incep sa ma agit ca o pasare impuscata in aripa si cazuta jos...
In mine e un iad. Acum stiu ce e iadul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu